Analiza culturilor arată 4 tipuri de zone de câmp cu vegetație excelentă, bună, săracă și fără vegetație care ajuta fermierul să știe cu exactitate ce are nevoie o plantă pentru a da un randament bun.
Din cauza lipsei de informație se întâmplă ca fermierii să fertilizeze porțiuni de teren greșite sau să aplice cantități nejustificate de nutrienți, ajungând să piardă bani.
Rata de aplicare variabilă permite aplicarea diferențiată a nutrienților, în funcție de capacitatea plantelor de absorbție. Astfel în zonele cu plante sănătoase se aplică mai puțin deoarece acestea nu au aceiași capacitate de absorbție, fiind suprasaturate.
În zonele în care plantele au o dezvoltare mai precară, se aplică o cantitatea mai mare de nutrienți ajutându-le în a intra într-o stare vegetativă optimă. În același timp în zonele afectate de bălțiri, eroziuni sau urme tehnologice se recomanda ca rata de aplicare variabilă să omită aceste regiuni, reducând astfel consumul de input-uri și implicit de resurse alocate.